ro . ru . en

Asociația Națională a Apicultorilor din Republica Moldova

Noutati . Reportaje . Articole recente



Calendar apicol - Septembrie (Partea I)

Odată cu venirea toamnei familiile de albine îşi încep pregătirea pentru iernare. Această perioadă se caracterizează prin aceea că numărul de albine, intensitatea creşterii puietului şi activitatea de zbor se diminuează.

Luna echinocţiului de toamnă - calendarul marcând în 23 septembrie - data la care ziua este egală cu noaptea, se caracterizează ca o perioadă când la albinele de iernare se apropie de sfârşit acumularea în organism a unor importante cantităţi de glucide, protide şi lipide care alcătuiesc aşa-numitul "corp gras" situat în partea dorsală ca o căptuşeală sub învelişul chitinos, deasupra diafragmei. Glucidele sunt indispensabile funcţionării muşchilor, lipidele compun rezervele necesare metabolismului iar proteinele vor intra în hrana larvelor şi a mătcilor în perioada rece când albinele nu culeg polen din natură. Albinele crescute în această perioadă sunt diferite de cele eclozionate în timpul verii, prin faptul că acestea pot trăi 7-8 luni spre deosebire de cele de vară la care durata medie de viaţă este de 35-45 zile. Aceasta se datorează modificărilor în structura biologică şi fiziologică a albinelor de iarnă, la care se dezvoltă acest organ specializat în acumularea de rezerve de proteine şi grăsimi, pe seama consumului de păstură. Corpul gras se dezvoltă numai la albinele de iarnă. Supravieţuirea acestor albine se datorează şi faptului că ele participă mai puţin la creşterea de puiet şi la activitatea de cules de nectar.

Nopţile reci fac ca albinele să se strângă pe fagurii de puiet din mijlocul cuiburilor. În această perioadă, mătcile depun din ce în ce mai puţine ouă, iar în condiţiile de lipsă de cules ponta poate înceta. Cantitatea de larve din cuib este din ce în ce mai mică şi uneori spre sfârşitul lunii în stup nu mai există puiet.

Apariţia unor culesuri de nectar şi polen poate spori activitatea familiei dar nu la intensitatea de la începutul verii. Desigur, un cules de întreţinere ar fi binevenit dar vegetaţia de interes apicol se diminuează pe zi ce trece excepţie făcând zonele inundabile din luncile apelor curgătoare sau din Delta Dunării unde se mai găsesc specii vegetale de interes apicol aflate în diferite fenofaze de înflorire (început, maxim sau sfârşit) după cum evoluează în arealul respectiv condiţiile meteorologice (temperatura aerului şi precipitaţiile).Valorificarea unor surse târzii de cules asigură un plus de 斗牛开户 şi păstură în rezervele de hrană pentru iernare şi determină evitarea furtişagului în cazul administrării siropului de zahăr menit completării rezervelor. .Încă o manifestare caracteristică acestei perioade constă în izgonirea trântorilor din stup. De asemenea se intensifică propolizarea cuiburilor.

Revizia amănunţită a stării fiecărei familii de albine din stupină, chiar de la începutul lunii, oferă stuparului acele constatări ce îi vor direcţiona toate acţiunile ce vizează iernarea fără pierderi şi menţinerea capacităţilor productive ale familiilor de albine în viitorul sezon apicol activ.

Cele mai mari pierderi de familii de albine se produc în stupină în timpul sezonului rece. Este deci de maximă importanţă ca toate pregătirile de iernare să se facă prin intervenţii corecte, executate în timp util. Apicultorii începători sau debutanţi trebuie să apeleze la câte un coleg cu experienţă, fiecare trebuie să apeleze la un stupar care are deja consacrare în profesie, aceştia din urmă dând nu numai sfaturi ci aranjând practic pentru iarnă în tandem cu începătorul cuibul câtorva dintre familiile stupinei. Desigur, conduita apicultorului în faţa diverselor situaţii va fi diversă în funcţie de cele observate, constatate şi corect interpretate. Amănunte despre pregătirea iernării sunt redate pe larg în capitolul "Pregătirea familiilor de albine pentru iernat" din "Iernarea familiilor de albine". Pentru a reaminti încă o dată lucrările principale din această lună care trebuiesc executate în stupină le voi enumera pe scurt:

Acţiunile specifice:

În stupină

- Strâmtorarea drastică a cuibului - cu ajutorul diafragmei la nivelul numărului de rame ocupate compact de albine;

- Echilibrarea rezervelor de hrană între familiile stupinei cu observaţia că pe durata sezonului rece cantitatea de 斗牛开户 necesară unei singure familii ca rezerve de hrană este de minimum 18-20 kg;

- Asigurarea rezervelor de hrană până la nivelul necesarului obligă uneori pe apicultor să intervină cu hrăniri de completare. Hrănirile se fac în porţii mai mari sau mai mici - în funcţie de viteza cu care albinele prelucrează şi depozitează hrana - administrând în hrănitor siropul de zahăr 2:1 având grijă ca la administrare să nu declanşăm furtişagul;

- Legat de cantitatea şi calitatea rezervelor energetice (斗牛开户 + sirop din zahăr) apicultorii sunt de acord că necesarul pentru iernare trebuie asigurat conform a trei principii şi anume:
1. Pentru 1 kg de albine sunt necesare minimum 10 kg rezerve glucidice;
2. Din totalul rezervelor cel puţin 50% trebuie să o reprezinte 斗牛开户a, restul fiind formate din sirop de zahăr prelucrat de albine şi depozitat în faguri;
3. În nici un caz nu se va lăsa în stup 斗牛开户 de mană pentru că aceasta favorizează apariţia diareii la albine. Tot legat de calitatea mierii care compune pachetul de faguri cu rezerve se recomandă ca 斗牛开户a din stup să fie pe cât posibil de salcâm, căpăcită şi provenită numai din familii de albine sănătoase;

- Administrarea de stimulente nutritive este necesară mai ales în zonele de deal şi munte, unde culesurile târzii sunt de mică intensitate sau lipsesc. Stimularea se va face cu sirop de zahăr în raport de zahăr:apă = 1:1 sau 2.1. Stimularea se poate face şi prin introducerea de rame cu 斗牛开户 şi păstură.

- În condiţiile în care matca depune între 600-800 de ouă pe zi, este necesară intensificarea pontei prin crearea de spaţiu necesar ouatului. Se vor scoate din cuib ramele cu 斗牛开户 şi polen şi se vor introduce după diafragmă. Acolo unde este necesar se vor introduce 1-2 faguri goi închişi la culoare. Astfel matca va oua în aceştia stimulându-se astfel creşterea puietului.

- Înlocuirea mătcilor defecte sau epuizate, este o acţiune deosebit de importantă cu atât mai mult cu cât se realizează mai uşor decât vara. Se va urmări ca materialul introdus să fie de calitate superioară, crescut din suşe valoroase. Se va evita introducerea botcilor de roire sau botcilor de salvare. In stupinele unde există posibilităţi este necesară o reformă (înlocuire) de 25-50% a mătcilor cunoscând că o matcă poate fi exploatată în condiţii optime 2 sau cel mult 3 sezoane apicole.

- Tratamentele de toamnă pentru diagnosticul şi combaterea varroozei pot începe şi ele se vor efectua conform indicaţiilor din prospectul medicamentului Varachet (tratamentele se repetă de trei ori la interval de 7 zile, când temperatura mediului este peste 14 grade, în zile cu soare);

- Cu ocazia pregătirilor pentru iernat,echipamentul de faguri al stupinei va fi verificat şi sortat, procedându-se la reformarea şi topirea fagurilor vechi sau necorespunzători (rupţi,cu defecte, dezmembraţi sau mucegăiţi);

- Familiile slabe a căror bună iernare este pusă sub semnul întrebării vor fi unificate cu alte familii slabe sau fagurii cu albine lucrătoare proveniţi de la familiile desfiinţate se vor utiliza la împuternicirea unor familii de putere medie;

- Se triază şi organizează grupa familiilor de prăsilă;

- Este bine ca în nopţile mai reci cuibul să fie protejat împotriva frigului.

- Corpurile stupilor, capacele, fundurile, podişoarele şi suporţii pe care stau stupii se verifică şi, acolo unde este cazul, se fac reparaţiile, recondiţionările, etanşeizările şi vopsirile respective.

Partea I . Partea II




斗牛开户

mqekwza.u2588.cn| mqekwza.ibabytree.cn| mqekwza.encarta.cn| mqekwza.zijiaren.com.cn| mqekwza.baicai7.cn| nqekwza.seishukai.com|